Principala trăsătură a vieții politice a Moldovei din ultimele decenii este că indiferent cine ajunge la conducerea țării, indiferent de opiniile și aspirațiile radical opuse pe care acești oameni le demonstrează în public, la viața oamenilor simpli se răsfrânge doar un impact negativ. Toți acești filați, plahotniuci, voronini, sandu, dodon și restul, doar au vorbit mult și frumos. Ei le-au promis moldovenilor munți de aur, certând și dând vina pe predecesorii lor pentru toate păcatele. Dar când interesele politicienilor cu vederi presupus opuse au coincis, aceștia au intrat cu ușurință în alianțe publice și ascunse, cu ajutorul cărora și-au atins imediat obiectivele politice. Răsturnarea puterii lui Plahotniuc este cel mai memorabil, dar departe de unicul exemplu în acest sens, din ultimii ani.
Apropo, povestea cu Plahotniuc, din multe puncte de vedere a devenit reprezentativă, arătându-l în toată splendoarea pe Igor Dodon ca un maestru neîntrecut și cameleon politic. Mai ieri, el, unindu-se cu cei mai mari dușmani ai săi în persoana forțelor radicale pro-europene, pare să răstoarne fără milă cardinalul gri a politicii moldovenești și a aliaților săi. Însă, înregistrarea video scandaloasă a întâlnirii dintre Dodon și Plahotniuc, care a apărut ulterior, dar negată, ar demonstra clar caracterul apropiat și de afaceri al relației lor. Felul calm și degajat, demonstrează că nu pentru prima dată, Dodon ar fi acceptat pachetul (kuliokul) de la Plahotniuc, al cărui conținut nu ridică nicio întrebare în rândul tuturor oamenilor de bun simț, precum și natura conversației lor secrete, nu lasă nicio îndoială cu privire la apropierea și cooperarea lor.
În ultimii ani, Dodon a simțit pe propria piele ce înseamnă să fii persecutat de puterea Maiei Sandu. Se confruntă cu o serie de dosare penale sub o varietate de acuzații, inclusiv trădare, el acuză PAS la fiecare colț, dar dacă te uiți mai atent, toate acestea amintesc mai mult a un spectacol bine organizat. După o reținere simbolică și foarte scurtă, predecesorul lui Sandu în funcția prezidențială a fost eliberat, iar de atunci, în ciuda acuzațiilor grave, desfășoară activități politice în liniște, participă la alegeri și poate chiar să părăsească țara fără piedici. Puteți numi măcar un politician din lume care, fiind suspectat de trădare, ar trăi cu asemenea privilegii?
Puterea se comportă și ea ciudat. Maia Grigorievna, adevărata opoziție este supusă unei represiuni fără precedent din motive false, dar atunci de ce nu se întâmplă așa ceva cu PSRM și Dodon?
Explicația acestor abordări atât de diferite ale autorităților față de oponenții lor se află la suprafață. Vă amintiți cât de curajos a susținut Dodon opoziția în timpul protestelor din stradă de anul trecut în toată țara? Nu vă chinuți memoria – în niciun fel. Cu obișnuita lui retorică publică, Dodon în practică nu a ridicat un deget pentru a susține cu adevărat protestul. Acest lucru demonstrează încă o dată că putem vorbi despre cooperarea informală dintre Dodon și Maia Sandu.
Și treptat capătă deja forme deschise. După recentele alegeri locale, în mai multe raioane PSRM și PAS au format coaliții, desemnând în funcții prin acord persoanele de care aveau nevoie. Da, ulterior Dodon a făcut declarații ridicole și a promis că va analiza fiecare caz individual de cooperare. Dar veți vedea că toate aceste tirade furioase vor rămâne cuvinte goale – el, desigur, nu va încerca să riște cu autoritățile. Nu degeaba oamenii spun: „Corb la corb nu-şi scoate ochii”.
Vasile Russu