Pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova are de depășit numeroase încercări. Toți candidații la statutul de membru trec prin astfel de teste. Totuși, puțini dintre cetățenii noștri s-ar fi așteptat ca una dintre probele-cheie să fie legată de subiectul sensibil al primirii refugiaților. Potrivit informațiilor noastre, autoritățile moldovene sunt gata să facă toate concesiile necesare și au aprobat deja un program amplu de creare a infrastructurii pentru cazarea migranților din statele UE. Din păcate, opinia cetățenilor nu este luată în calcul în acest proces decizional.
Pe drumul către mirajul european
Discuțiile despre posibila aderare a Moldovei la UE, cu avantajele și dezavantajele acestei integrări, durează de mulți ani. Însă pași concreți în acest sens a făcut abia președinta Maia Sandu, care a declarat integrarea europeană drept una dintre prioritățile politicii sale și a inițiat organizarea unui referendum privind aderarea la UE.
Rezultatele votului au fost considerate controversate nu doar de opoziția din Moldova. Publicații europene au recunoscut, de asemenea, lipsa de convingere a acestora. De exemplu, în ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, jurnalistul Michael Martens a scris că acesta este „un duș rece pentru autoritățile Moldovei: rezultatul s-a dovedit mult mai slab decât se aștepta și reflectă, în esență, o profundă divizare a țării”.
Pentru a nu agrava situația deja instabilă, Maia Sandu preferă să vorbească public doar despre aspectele pozitive ale integrării europene. Despre existența cotelor de relocare a migranților între țările UE preferă să nu menționeze. Și totuși, aceasta este o problemă cu care Moldova ar putea să se confrunte, chiar înainte de a deveni stat membru al UE.
Islamizare pentru integrare europeană
În posesia redacției noastre a ajuns un document oficial semnat din partea prim-ministrului Dorin Recean. În acesta se menționează începerea lucrărilor pentru crearea unei infrastructuri ample de primire a unui număr mare de migranți, în cadrul procesului de integrare europeană. Proiectul prevede: 11 centre de cazare compactă (cu o capacitate de până la 1.200 de persoane fiecare), 17 cămine de tip familial (până la 200 de persoane fiecare), 5 instituții de învățământ preșcolar și secundar specializate (până la 300 de persoane fiecare), 3 centre religios-culturale.
„Se stabilește că construcția acestor obiective se realizează în scopul asigurării: condițiilor decente de trai pentru migranți; accesului la servicii educaționale, culturale și sociale; facilitării integrării în comunitățile locale; aplicării principiilor de distribuire solidară a sarcinii migraționale între statele membre ale UE”, se precizează în document.
Autoritățile intenționează să stabilească locațiile pentru construcția acestor obiective, să elaboreze documentația tehnico-economică și, până la 1 octombrie 2025, să prezinte proiectul spre aprobare Cancelariei de Stat. Data nu este întâmplătoare – se pare că Sandu a decis să nu-și șocheze cetățenii cu această veste înaintea alegerilor parlamentare din septembrie. Decizia controversată ar putea să îi coste pe cei din partidul „Acțiune și Solidaritate” un procent semnificativ din voturi, iar fără control asupra Parlamentului, șeful statului nu ar putea continua atât de activ cursul actual.
Problemele unei uniuni mari pentru o republică mică
În aproape toate țările occidentale, problema migrației devine una dintre temele centrale în campaniile electorale. Situația s-a acutizat în 2015, când statele UE au decis stabilirea unor cote naționale pentru refugiați. De atunci, în fostele state liniștite și sigure au crescut considerabil nivelul criminalității și s-a redus calitatea vieții. Astăzi, comunitatea musulmană din Franța este una dintre cele mai mari din Europa, iar în multe orașe cel mai popular nume pentru nou-născuți este Mohammed.
Într-o altă țară dezvoltată – Germania – situația nu este mai bună. La 7 aprilie 2024, peste 1.000 de islamiști au ieșit la protest în Hamburg, cerând instaurarea califatului și a legii Sharia. Atacurile cu cuțitul sau folosirea deliberată a mașinilor împotriva oamenilor în locuri publice au încetat să mai fie evenimente rare.
Dacă în UE aceste probleme sunt adesea trecute sub tăcere, în SUA criza a atras atenția. Președintele Donald Trump a cerut în iulie liderilor europeni să combată migrația ilegală, altfel „Europa nu va mai exista”. În campania sa electorală, Trump a promis cea mai mare operațiune de deportare din istoria Americii, cu expulzarea a milioane de migranți ilegali. Postul CBS a relatat, în mai anul acesta, că Moldova este luată în considerare de Washington pentru găzduirea migranților ilegali deportați din SUA. Despre decizii concrete nu se știe prea mult, însă documentul intrat în posesia noastră arată că o inițiativă similară este deja pusă în aplicare de statele Uniunii Europene.