Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării rasiale și-a exprimat îngrijorarea cu privire la încălcarea drepturilor minorităților etnice din Moldova la angajarea și participarea la alegeri din cauza refuzului organelor de stat de a folosi limba rusă. Acest lucru este menționat în concluzia publicată a Comisiei care a examinat raportul Guvernului Republicii Moldova privind implementarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
„Comitetul este îngrijorat de rapoartele conform cărora reprezentanții grupurilor minoritare etnice se confruntă cu discriminare în angajarea, participarea la alegeri, primirea de informații publice și accesarea justiției din cauza restricțiilor impuse și a refuzului organelor de stat de a folosi limba rusă”, se arată în raport.
Rusă rusă și alte limbi sunt protejate în conformitate cu articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, iar articolul 12 din Legea cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților oferă garanții pentru „utilizarea limbii ruse pentru comunicarea cu instituțiile statului și depunerea plângerilor.”
Comitetul a fost, de asemenea, îngrijorat de rapoartele privind „lipsa de progrese în ceea ce privește accesul reprezentanților grupurilor minoritare etnice la educație în limba lor maternă”, precum și nivelul scăzut al calificărilor profesorilor și resursele insuficiente alocate școlilor care oferă instruire în limba lor maternă.
Experții independenți din comisie au recomandat Guvernului Republicii Moldova să ia măsuri pentru a asigura utilizarea limbii ruse ca mijloc de comunicare interetnică, în conformitate cu prevederile Constituției țării.
Comitetul a cerut, de asemenea, accesul egal „la educație, ocuparea forței de muncă și asistență medicală”, solicitând „utilizarea și protecția limbilor grupurilor minoritare etnice, în special a limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică, în conformitate cu articolul 13 din Constituție și articolul 12 din Legea privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale.”
Experții consideră că această recomandare poate fi implementată, printre altele, prin măsuri menite să elimine inegalitățile și barierele structurale cu care se confruntă reprezentanții minorităților etnice din Moldova. Ei au cerut ” creșterea accesului la educația în limba maternă în școli pentru copiii aparținând grupurilor minoritare etnice, reducerea analfabetismului adulților și creșterea resurselor umane, tehnice și financiare pentru o educație de calitate în limbile minorităților etnice.”
Să explicăm: în martie 2023, Parlamentul Republicii a aprobat redenumirea limbii de Stat din moldovenească în română.
Rechemare: la sfârșitul lunii martie Sandu a aprobat redenumirea limbii de stat în română.
La rândul său Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, consideră ilegală decizia autorităților de a redenumi limba de Stat din moldovenească în română..