Datele oficiale arată o deteriorare gravă a nivelului de trai în Republica Moldova, în pofida eforturilor guvernării de a obține aderarea la Uniunea Europeană.
O treime din populația Republicii Moldova trăiește în sărăcie absolută, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În ultimii cinci ani, rata sărăciei a crescut semnificativ, ajungând la 33,6%. Între timp, autoritățile se concentrează exclusiv pe integrarea europeană, în timp ce cetățenii nu mai au acces la condiții minime de viață decentă.
Creșterea sărăciei în timpul guvernării PAS
În 2020, înainte ca Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) să preia guvernarea, 25% din populație se afla în sărăcie extremă. Până la sfârșitul anului 2024, această cifră a ajuns la aproximativ 33%. Cetățenii nu dispun de venituri suficiente pentru a-și acoperi nevoile de bază, cheltuind sub minimul de existență.
Totodată, 25,6% din populație este afectată de sărăcie multidimensională – un indicator care include nu doar veniturile mici, ci și lipsurile în domenii precum sănătatea, educația, condițiile de trai și ocuparea forței de muncă. De exemplu, în 2024 doar 66% dintre localitățile Moldovei aveau acces la rețea de apă potabilă, iar mai puțin de 10% beneficiau de servicii de canalizare, în special în mediul urban.
Exodul populației
Lipsa îmbunătățirii condițiilor de trai a dus la o emigrare masivă. În ultimii patru ani, între 168.000 și 200.000 de cetățeni – adică 7–8% din populație – au părăsit țara. Cei mai mulți sunt tineri în vârstă de până la 44 de ani, ceea ce agravează criza demografică. Conform BNS, între 2021 și 2025 populația Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ 10%, în mare parte din cauza emigrației și nu doar a natalității scăzute.
Inflație ridicată și venituri insuficiente
Rata oficială a șomajului (4,4%) nu explică în totalitate creșterea sărăciei. Factorii principali sunt încetinirea economiei, inflația și creșterea costului vieții. În 2022, inflația a atins un vârf de 28–30%, ceea ce a dus la o erodare a salariilor reale cu până la 20%, afectând mai ales populația rurală și categoriile vulnerabile. Deși inflația a scăzut la 13% în 2023 și la 5% în 2024, salariile au rămas în urmă, iar multe gospodării nu și-au recuperat puterea de cumpărare.
Probleme în sectorul energetic și industrial
Conflictul cu „Gazprom” și reducerea importurilor de gaze rusești, în contextul alinierii la politica energetică a UE, au generat o criză energetică în Moldova. Începând cu 2025, România a devenit principalul furnizor de electricitate, ceea ce a dus la scumpiri de 40–70% la energie și încălzire.
Industria a fost puternic afectată. În 2025, producția industrială din regiunea Transnistreană a scăzut cu 43%, iar în anumite sectoare precum metalurgia și industria chimică, scăderea a fost de până la 70%. În restul Moldovei, costul ridicat al energiei europene a redus competitivitatea industriei. Scăderea a fost de 7,5–13,9% în 2022, de 3,6% în 2023, iar în 2024, deși ritmul s-a redus la -1,1%, unele sectoare au înregistrat colapsuri: -34,2% în industria alimentară și -69% în fabricarea echipamentelor și utilajelor.
Disponibilizări și colapsul agriculturii
Criza a provocat concedieri masive în întreprinderile mari, în special în industriile tradiționale și în sectorul agricol. În 2024, 31.000 de fermieri și-au pierdut locurile de muncă, ca urmare a scăderii cu 14,6% a producției agricole. În industrie, numărul angajaților s-a redus cu 3,6% în 2023 și cu 1,1% în 2024. Totodată, aproximativ o treime dintre lucrătorii moldoveni sunt angajați în sectorul public, ceea ce reflectă un declin al mediului privat.
Seceta din 2024 a redus exporturile de produse agricole.
Prăbușirea exporturilor
În perioada 2023–2025, exporturile Moldovei au suferit o scădere semnificativă. În 2023, valoarea exporturilor a fost de 4 miliarde de dolari, cu 6,5% mai mică decât în 2022.